Legea Big Brother, constituțională

CCR a judecat joi două excepții de neconstituționalitate ridicate în instanță la legea 203/2015, așa-numita lege Big Brother. Actul normativ a fost atacat la CCR în noiembrie 2015 în cadrul unor procese pe rolul Judecătoriilor Sector 3 și Sector 6, dar până acum judecătorii constituționali nu au reușit să ia o decizie.

Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, așa-numita lege Big Brother, a fost promulgată de președintele Iohannis p 9 octombrie 2015, după ce pe 23 septembrie fusese adoptată de Camera Deputaților cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și 22 abțineri, proiectul.

Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonați și utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor fi șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Legea mai stabilește că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările și răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrității datelor.

Cea mai importantă și contestată prevedere stabiliește că, la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și al securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații de rețele electronice destinate publicului pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția informațiilor cu caracter personal.

Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale – așa-numita Legea Big Brother – acestea fiind însă respinse de Curtea Constituțională pe motiv că încalcă drepturile și libertățile individului. De altfel, fostul șef al SRI George Maior a demisionat în ianuarie 2015, susținând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CCR.